Daniel 8:17
El a venit atunci lângă locul unde eram și, la apropierea lui, m-am înspăimântat și am căzut cu fața la pământ. El mi-a zis: ‘Fii cu luare-aminte, fiul omului, căci vedenia privește vremea sfârșitului!’
Dumitru Cornilescu/Biblia 1921
In The King James Version
In Context
Cross References
Ezekiel 1:28Ca înfățișarea curcubeului, care stă în nor într-o zi de ploaie, așa era și înfățișarea acestei lumini strălucitoare, care-l înconjura. Astfel era arătarea slavei Domnului. Când am văzut-o, am căzut cu fața la pământ și am auzit glasul Unuia care vorbea.
Ezekiel 6:2„Fiul omului, întoarce-ți fața spre munții lui Israel, prorocește împotriva lor
Daniel 8:15Pe când eu, Daniel, aveam vedenia aceasta și căutam s-o pricep, iată că înaintea mea stătea cineva care avea înfățișarea unui om.
Daniel 9:23Când ai început tu să te rogi, a ieșit cuvântul, și eu vin să ți-l vestesc; căci tu ești preaiubit și scump. Ia aminte dar la cuvântul acesta și înțelege vedenia!
Daniel 10:7Eu, Daniel, am văzut singur vedenia, dar oamenii care erau cu mine n-au văzut-o; totuși au fost apucați de o mare spaimă și au luat-o la fugă ca să se ascundă!
Daniel 10:16Și iată că cineva care avea înfățișarea copiilor oamenilor s-a atins de buzele mele. Eu am deschis gura, am vorbit și am zis celui ce stătea înaintea mea: ‘Domnul meu, vedenia aceasta m-a umplut de groază și am pierdut orice putere!