Cartea lui Maleahi 2
1Acum, către voi se îndreaptă porunca aceasta, preoților!
2Dacă nu veți asculta, dacă nu vă veți pune inima ca să dați slavă Numelui Meu, zice Domnul oștirilor, voi arunca în voi blestemul și voi blestema binecuvântările voastre; da, le-am și blestemat, pentru că n-aveți pe inimă porunca Mea.
3Iată, vă voi nimici sămânța și vă voi arunca balega în față, balega vitelor pe care le jertfiți, și veți fi luați împreună cu ele.
4Veți ști atunci că Eu v-am dat porunca aceasta, pentru ca legământul Meu cu Levi să rămână în picioare, zice Domnul oștirilor.
5Legământul Meu cu el era un legământ de viață și de pace. I l-am dat ca să se teamă de Mine, și el s-a temut de Mine, a tremurat de Numele Meu.
6Legea adevărului era în gura lui și nu s-a găsit nimic nelegiuit pe buzele lui; a umblat cu Mine în pace și în neprihănire și pe mulți i-a abătut de la rău.
7Căci buzele preotului trebuie să păzească știința și din gura lui se așteaptă învățătură, pentru că el este un sol al Domnului oștirilor.
8Dar voi v-ați abătut din cale, ați făcut din Lege un prilej de cădere pentru mulți și ați călcat legământul lui Levi, zice Domnul oștirilor.
9De aceea, și Eu vă voi face să fiți disprețuiți și înjosiți înaintea întregului popor, pentru că n-ați păzit căile Mele, ci căutați la fața oamenilor când tălmăciți Legea. Împotriva căsătoriilor cu femei străine
10N-avem toți un singur Tată? Nu ne-a făcut un singur Dumnezeu? Pentru ce dar suntem așa de necredincioși unul față de altul, pângărind astfel legământul părinților noștri?
11Iuda s-a arătat necredincios și în Iuda și la Ierusalim s-a săvârșit o urâciune; fiindcă Iuda a spurcat ce este închinat Domnului, ce iubește Domnul, și s-a unit cu fiica unui dumnezeu străin.
12Domnul va nimici pe omul care a făcut lucrul acesta, pe cel ce veghează și răspunde, îl va nimici din corturile lui Iacov și va nimici pe cel ce aduce un dar de mâncare Domnului oștirilor.
13Iată acum ce mai faceți: Acoperiți cu lacrimi altarul Domnului, cu plânsete și gemete, așa încât El nu mai caută la darurile de mâncare și nu mai poate primi nimic din mâinile voastre.
14Și dacă întrebați: ‘Pentru ce?’ Pentru că Domnul a fost martor între tine și nevasta din tinerețea ta, căreia acum nu-i ești credincios, măcar că este tovarășa și nevasta cu care ai încheiat legământ!
15Nu ne-a dat Unul singur, Dumnezeu, suflarea de viață și ne-a păstrat-o? Și ce cere acel Unul singur? Sămânță dumnezeiască! Luați seama dar în mintea voastră și niciunul să nu fie necredincios nevestei din tinerețea lui!
16Căci Eu urăsc despărțirea în căsătorie, zice Domnul, Dumnezeul lui Israel, și pe cel ce își acoperă haina cu silnicie, zice Domnul oștirilor. De aceea, luați seama în mintea voastră și nu fiți necredincioși! Răsplata dumnezeiască
17Voi obosiți pe Domnul prin cuvintele voastre și mai întrebați: ‘Cu ce L-am obosit?’ Prin faptul că ziceți: ‘Oricine face rău este bun înaintea Domnului, și de el are plăcere!’ Sau: ‘Unde este Dumnezeul dreptății?’