Evanghelia după Luca 4
1Isus, plin de Duhul Sfânt, s-a întors de la Iordan și a fost dus de Duhul în pustiu
2timp de patruzeci de zile, fiind ispitit de diavol. În acele zile nu a mâncat nimic. După aceea, când acestea s-au încheiat, i-a fost foame.
3Diavolul I-a zis: “Dacă ești Fiul lui Dumnezeu, poruncește ca piatra aceasta să se facă pâine.”
4Isus i-a răspuns: “ Este scris: “Nu numai cu pâine va trăi omul, ci cu orice cuvânt al lui Dumnezeu.””
5Diavolul, ducându-l pe un munte înalt, i-a arătat într-o clipă toate împărățiile lumii.
6Diavolul i-a zis: “Îți voi da toate aceste autorități și slava lor, căci mi-au fost date mie și le dau oricui vreau.
7Așadar, dacă te vei închina înaintea mea, toate acestea vor fi ale tale.”
8Isus i-a răspuns: “ Du-te de aici, Satano! Căci este scris: “Să te închini Domnului, Dumnezeului tău, și numai lui să-i slujești!”.
9L-a dus la Ierusalim, l-a așezat pe vârful templului și i-a zis: “Dacă ești Fiul lui Dumnezeu, aruncă-te jos de aici,
10căci este scris, “El va pune pe îngerii Săi să vă păzească, ca să vă păzească.
11și, 'Pe mâinile lor te vor purta, ca nu cumva să-ți lovești piciorul de o piatră.””
12Isus, răspunzând, i-a zis: “ S-a spus: “Să nu ispitești pe Domnul Dumnezeul tău”.”
13După ce a ispitit pe toți, diavolul a plecat de la el până la o altă dată.
14Isus s-a întors în Galileea cu puterea Duhului Sfânt, și vestea despre El s-a răspândit în tot ținutul din jur.
15El învăța în sinagogile lor, fiind slăvit de toți.
16Și a venit la Nazaret, unde fusese crescut. A intrat, după obiceiul său, în sinagogă, în ziua de Sabat, și s-a ridicat în picioare să citească.
17I s-a înmânat cartea profetului Isaia. A deschis cartea și a găsit locul în care era scris,
18“Duhul Domnului este peste mine, pentru că El m-a uns să vestesc săracilor vestea cea bună. El m-a trimis să-i vindec pe cei cu inimazdrobită, pentru a vesti eliberarea celor prizonieri, redarea vederii orbilor, pentru a-i elibera pe cei care sunt zdrobiți,
19și să vestească anul de grație al Domnului.”
20A închis cartea, a dat-o înapoi slujbașului și s-a așezat. Ochii tuturor celor din sinagogă erau ațintiți asupra lui.
21El a început să le spună: “ Astăzi s-a împlinit în auzul vostru Scriptura aceasta.”
22Toți mărturiseau despre el și se mirau de cuvintele pline de har care ieșeau din gura lui și ziceau: “Nu este acesta fiul lui Iosif?”
23El le-a zis: “ Fără îndoială că îmi veți spune proverbul acesta: “Doctore, vindecă-te! Tot ce am auzit că s-a făcut în Capernaum, fă și aici, în orașul tău natal!””.
24El a zis: “ Adevărat vă spun că niciun profet nu este acceptat în orașul său natal.
25Dar, adevărat vă spun că erau multe văduve în Israel pe vremea lui Ilie, când cerul a fost închis trei ani și șase luni, când a venit o foamete mare în toată țara.
26Ilie nu a fost trimis la niciuna dintre ele, decât la Sarepta, în ținutul Sidonului, la o femeie văduvă.
27Pe vremea profetului Elisei, în Israel, erau mulți leproși, dar niciunul dintre ei nu a fost curățat, cu excepția lui Naaman, sirianul.”
28Toți s-au umplut de mânie în sinagogă, când auzeau aceste lucruri.
29S-au sculat, l-au aruncat afară din cetate și l-au dus pe vârful dealului pe care era zidită cetatea lor, ca să-l arunce de pe stâncă.
30Dar el, trecând prin mijlocul lor, și-a văzut de drum.
31S-a coborât la Capernaum, o cetate din Galileea. Îi învăța în ziua de Sabat;
32și ei erau uimiți de învățătura Lui, căci cuvântul Lui era cu autoritate.
33În sinagogă era un om care avea un duh de demon necurat; și a strigat cu glas tare,
34zicând: “Ah! ce avem noi de-a face cu tine, Isus din Nazaret? Ai venit să ne distrugi? Eu știu cine ești: Sfântul lui Dumnezeu!”.
35Isus l-a mustrat, zicând: “ Taci și ieși de la el!” După ce l-a aruncat jos în mijlocul lor, demonul a ieșit din el, fără să-i facă vreun rău.
36Toți au fost cuprinși de uimire și vorbeau între ei, zicând: “Ce este cuvântul acesta? Pentru că el poruncește cu autoritate și putere duhurilor necurate și ele ies!”
37Vestea despre el s-a răspândit în toate locurile din regiunea înconjurătoare.
38S-a sculat din sinagogă și a intrat în casa lui Simon. Soacra lui Simon era bolnavă de o febră mare și l-au rugat să o ajute.
39El a stat lângă ea și a mustrat febra, iar aceasta a lăsat-o. Imediat s-a sculat și i-a servit.
40Pe când apunea soarele, toți cei care aveau pe cineva bolnav de diferite boli i-au adus la el; el și-a pus mâinile peste fiecare dintre ei și i-a vindecat.
41Din mulți ieșeau și demoni, care strigau și ziceau: “Tu ești Hristosul, Fiul lui Dumnezeu!” Reproșându-le, nu le-a permis să vorbească, pentru că știau că el era Hristosul.
42Când s-a făcut ziuă, a plecat și s-a dus într-un loc pustiu; și mulțimile Îl căutau, veneau la El și se țineau de El, ca să nu plece de lângă ele.
43Dar el le-a spus: “ Trebuie să propovăduiesc vestea bună a Împărăției lui Dumnezeu și în celelalte cetăți. De aceea am fost trimis”.
44El predica în sinagogile din Galileea.