Cartea a doua Paralipomena 13
1Atunci David s-a sfătuit cu căpeteniile cele peste mii, cu sutașii și cu toate căpeteniile,
2Și a zis David către toată adunarea Israeliților: "Dacă binevoiți voi și dacă este voia Domnului Dumnezeului nostru, să trimitem pretutindeni la ceilalți frați ai noștri, în toată țara lui Israel și totodată și la preoți și leviți prin orașele și prin satele lor, ca sa Se adune la noi;
3Și să aducem la noi chivotul Dumnezeului nostru, pentru că în zilele lui Saul ne-am îndreptat spre el".
4Atunci toată adunarea a zis: "Așa să fie", pentru că lucrul acesta s-a părut drept înaintea a tot poporul.
5Astfel a adunat David pe toți Israeliții, de la Șihorul egiptean până la intrarea Hamatului, ca să strămute chivotul Domnului din Chiriat-Iearim.
6Atunci s-a dus David și tot Israelul la Chiriat-Iearim, ce este în Iuda, ca să strămute de acolo chivotul lui Dumnezeu, înaintea căruia se cheamă numele Domnului Celui care sade pe heruvimi.
7Și au adus chivotul lui Dumnezeu într-un car nou din casa lui Abinadab; iar carul îl conduceau Uza și Ahia.
8David însă și toți Israeliții jucau înaintea lui Dumnezeu cât puteau cu cântări din gură, din chitară, din psaltirion, din timpane și țimbale și din trâmbițe;
9Dar când au ajuns la aria lui Chidon, Uza și-a întins mâna, ca să sprijine chivotul, căci boii erau să-l răstoarne.
10Atunci S-a mâniat Domnul pe Uza și l-a lovit, pentru că și-a întins mâna spre chivot; și el a murit acolo pe loc înaintea lui Dumnezeu.
11Și s-a întristat David că Domnul lovise pe Uza și a numit locul acela Pereț-Uza și așa se numește până azi.
12Și s-a temut David de Dumnezeu în ziua aceea și a zis: "Cum voi duce la mine chivotul lui Dumnezeu?"
13De aceea nu a dus David chivotul la sine, în cetatea lui David, ci l-a întors la casa lui Obed-Edom.
14Și a rămas chivotul Domnului la Obed-Edom, în casa lui, trei luni și a binecuvântat Domnul casa lui Obed-Edom și toate ale lui. Capitolul 13