Isaia 5
1Voi cânta Preaiubitului meu cântarea Preaiubitului meu despre via Lui. Preaiubitul meu avea o vie pe o câmpie foarte mănoasă.
2I-a săpat pământul, l-a curățat de pietre și a sădit în el vițele cele mai alese. A zidit un turn în mijlocul ei și a săpat și un teasc, apoi trăgea nădejde că are să-I facă struguri buni, dar a făcut struguri sălbatici.
3„Acum dar – zice Domnul –, locuitori ai Ierusalimului și bărbați ai lui Iuda, judecați voi între Mine și via Mea!
4Ce aș mai fi putut face viei Mele și nu i-am făcut? Pentru ce a făcut ea struguri sălbatici, când Eu mă așteptam să facă struguri buni?
5Vă voi spune însă acum ce voi face viei Mele: îi voi smulge gardul, ca să fie păscută de vite; îi voi surpa zidul, ca să fie călcată în picioare;
6o voi pustii; nu va mai fi curățată, nici săpată; spini și mărăcini vor crește în ea! Voi porunci și norilor să nu mai plouă peste ea.”
7Via Domnului oștirilor este casa lui Israel, și bărbații lui Iuda sunt vița pe care o iubea. El se aștepta la judecată și, când colo, iată sânge vărsat! Se aștepta la dreptate și, când colo, iată strigăte de apăsare!
8Vai de cei ce înșiră casă lângă casă și lipesc ogor lângă ogor, până nu mai rămâne loc și locuiesc în mijlocul țării!
9Iată ce mi-a descoperit Domnul oștirilor: Hotărât, aceste case multe vor fi pustiite, aceste case mari și frumoase nu vor mai fi locuite.
10Chiar zece pogoane de vie nu vor da decât un bat și un omer de sămânță nu va da decât o efă.
11Vai de cei ce dis-de-dimineață aleargă după băuturi amețitoare și șed până noaptea târziu și se înfierbântă de vin!
12Harpa și alăuta, timpana, flautul și vinul le înveselesc ospețele, dar nu iau seama la lucrarea Domnului și nu văd lucrul mâinilor Lui.
13De aceea, poporul meu va fi dus pe neașteptate în robie; boierimea lui va muri de foame și gloata lui se va usca de sete.
14De aceea își și deschide Locuința morților gura și își lărgește peste măsură gâtlejul, ca să se pogoare în ea măreția și bogăția Sionului, cu toată mulțimea lui gălăgioasă și veselă.
15Și astfel, cei mici vor fi doborâți, cei mari vor fi smeriți și privirile trufașe vor fi plecate.
16Dar Domnul oștirilor va fi înălțat prin judecată și Dumnezeul cel sfânt va fi sfințit prin dreptate.
17Acolo vor paște mieii ca pe imașul lor și păstorii pribegi vor mânca moșiile prăpădite ale bogaților.
18Vai de cei ce trag după ei nelegiuirea cu funiile minciunii și păcatul, cu șleaurile unei căruțe
19și zic: „Să-Și grăbească, să-Și facă iute lucrarea, ca s-o vedem! Să vină odată hotărârea Sfântului lui Israel și să se aducă la îndeplinire, ca s-o cunoaștem!”
20Vai de cei ce numesc răul bine și binele rău, care spun că întunericul este lumină și lumina întuneric, care dau amărăciunea în loc de dulceață și dulceața în loc de amărăciune!
21Vai de cei ce se socot înțelepți și se cred pricepuți!
22Vai de cei tari când este vorba de băut vin și viteji când este vorba de amestecat băuturi tari;
23care scot cu fața curată pe cel vinovat, pentru mită, și iau drepturile celor nevinovați!
24De aceea, cum mistuie o limbă de foc miriștea și cum arde flacăra iarba uscată, tot așa ca putregaiul le va fi rădăcina lor și floarea li se va risipi în vânt ca țărâna, căci au nesocotit Legea Domnului oștirilor și au disprețuit Cuvântul Sfântului lui Israel.
25De aceea Se și aprinde Domnul de mânie împotriva poporului Său, Își întinde mâna împotriva lui și-l lovește de se zguduie munții și trupurile moarte stau ca noroiul în mijlocul ulițelor. Cu toate acestea, mânia Lui nu se potolește și mâna Lui este încă întinsă.
26El ridică un steag popoarelor îndepărtate și le fluieră de la un capăt al pământului: și iată-le, vin repede și ușor.
27Niciunul nu este obosit, niciunul nu șovăie de oboseală, niciunul nu dormitează, nici nu doarme; niciunuia nu i se descinge brâul de la mijloc, nici nu i se rupe cureaua de la încălțăminte.
28Săgețile lor sunt ascuțite și toate arcurile, încordate; copitele cailor lor parcă sunt cremene și roțile carelor lor parcă sunt un vârtej.
29Răcnesc ca niște lei, mugesc ca niște pui de lei, sforăie și apucă prada, o iau cu ei, și nimeni nu vine în ajutor.
30În ziua aceea, va fi asupra lui Iuda un muget, ca mugetul unei furtuni pe mare; uitându-se la pământ, nu vor vedea decât întuneric și strâmtorare, iar lumina se va întuneca în norii lui. Isaia în slujbă